Protestul Coaliţiei Sectorului Cultural Independent
Având în vedere că până la data de 19 martie a.c. Administraţia Fondului Cultural Naţional nu a lansat sesiunea de finanţare pentru proiecte culturale şi editoriale pentru 2010, determinând o situaţie de criză în rândul sectorului independent din cultură (asociaţii, fundaţii, artişti independenţi, persoane fizice autorizate), ale căror activităţi culturale necesită şi au dreptul legal de a primi sprijinul financiar oferit de Statul român, solicităm luarea de urgenţă a următoarelor măsuri:
1. lansarea de urgenţă a sesiunii de finanţare, nu mai târziu de 2 aprilie 2010. O întârziere suplimentară ar decala semnarea contractelor şi începerea activităţilor eligibile până după începutul lunii iunie, situaţie inacceptabilă pentru oricine cunoaşte ciclul de viaţă anual al proiectelor şi al consumului cultural din România.
2. după lansarea sesiunii de finanţare, considerăm esenţială evaluarea situaţiei care a determinat întârzierea şi luarea tuturor măsurilor necesare pentru ca aceasta să nu se mai repete, iar cei responsabili să fie sancţionaţi. În acelaşi timp, subliniem nevoia ca întreaga activitate a AFCN şi a personalului acestei instituţii să se desfăşoare în mod legal şi transparent.
3. considerăm necesar ca, odată restabilită starea de normalitate şi bună operare a AFCN, să se continue procesul de modificare a Normelor metodologice (regulamentului de concurs). Printre altele, considerăm prioritar ca:
- fondurile pentru proiecte culturale şi editoriale să fie destinate exclusiv sectorului cultural privat;
- este esenţial ca proiectele finanţate cu ajutorul AFCN să fie sprijinite şi multianual, cu o durată de 2, respectiv 3 ani;
- lansarea concursului de proiecte trebuie să se facă la o dată care să permită demararea proiectelor culturale la 1 februarie a anului calendaristic, urmând ca perioada de eligibilitate a cheltuielilor să fie 1 februarie – 31 decembrie;
- acordarea finanţărilor din fondul de urgenţă al AFCN să fie transparentizată iar criteriile şi procedura pe baza cărora se ia decizia de atribuire a acestora, proiectele astfel sprijinite şi organizaţiile beneficiare să fie făcute publice şi supuse consultării cu operatorii culturali independenţi.
Considerăm fundamentală consultarea sectorului cultural independent încă din faza de programare a finanţărilor destinate acestuia, cât şi în ceea ce priveşte orice strategie sau măsură legislativă ce afectează direct activitatea sa. În acest sens, cerem Administraţiei Fondului Cultural Naţional şi Ministerului Culturii şi Patrimoniul Naţional iniţierea dialogului privind reforma sectorului cultural şi propunem demararea unui program de consultări publice pornind de la problemele semnalate în petiţia de mai sus.
Solicităm Ministerului Culturii si Patrimoniului Naţional scoaterea de urgenţă la concurs a postului de director AFCN conform legii, cel târziu pînă la data de 1 mai 2010.
Ne considerăm îndreptăţiţi ca, în cazul în care situaţia nu va fi remediată, iar măsurile semnalate nu vor fi luate în considerare şi nu se va porni un dialog real pentru punerea acestora în fapt, să continuăm protestul prin toate mijloacele permise de lege.
Lista a fost depusa la Ministerul Culturii si la sediul AFCN
cronici de spectacol, interviuri, comentarii editoriale Scena.ro .
Faceți căutări pe acest blog
duminică, 21 martie 2010
vineri, 19 martie 2010
Marina Abramovic la New York: ”bunica artelor performative”, celebrată la MOMA
Duminică, 14 martie, MOMA a deschis porțile spre o lume unică, lumea văzută de Marina Abramovic. Aproape de ora închiderii, etajul destinat celebrei artiste era încă plin de oameni care nu se îndurau să plece, spre disperarea angajaților muzeului. Până și liftierul care ne-a întrebat unde mergem a ridicat din sprâncene și a spus –” e un adevărat show ce veți vedea”. Și avea dreptate.
Dar întâlnirea din această primăvară este, abia ea, una completă: expoziția de la MOMA este una retrospectivă și înglobează 50 de lucrări ale artistei, cele mai importante din îndelungata sa carieră începută în anii 60, când sintagma de ”performing arts” nu fusese încă inventată. Definiția de ”bunică a artelor performative” e dată chiar de artistă, care mai spunea despre sine că știa încă de când era copil că va fi artistă, fiindcă simțea că acesta este pentru ea ”singurul fel de a exista în lume”, după cum se poate afla din volumul semnat de Mary Richards despre artistă. V-am spus că întâlnirea mea cu Marina Abramovic e completă: tot acum am găsit cartea despre ea publicată la acest început de an de Routledge.
Dacă văzând câteva dintre lucrările ei înglobate în expoziții de grup cu diverse teme însemna să simți un cuțit în stomac fără să vezi cum curge sângele, să treci prin această expoziție care o reprezintă în tot ceea ce a fost și este e ca și cum ai fi cel ce stă lipit de zid, în timp ce aruncătorul de cuțite își face treaba, urmărind atent conturul corpului tău.
citeste tot articolul pe www.artactmagazine.ro
Dar întâlnirea din această primăvară este, abia ea, una completă: expoziția de la MOMA este una retrospectivă și înglobează 50 de lucrări ale artistei, cele mai importante din îndelungata sa carieră începută în anii 60, când sintagma de ”performing arts” nu fusese încă inventată. Definiția de ”bunică a artelor performative” e dată chiar de artistă, care mai spunea despre sine că știa încă de când era copil că va fi artistă, fiindcă simțea că acesta este pentru ea ”singurul fel de a exista în lume”, după cum se poate afla din volumul semnat de Mary Richards despre artistă. V-am spus că întâlnirea mea cu Marina Abramovic e completă: tot acum am găsit cartea despre ea publicată la acest început de an de Routledge.
Dacă văzând câteva dintre lucrările ei înglobate în expoziții de grup cu diverse teme însemna să simți un cuțit în stomac fără să vezi cum curge sângele, să treci prin această expoziție care o reprezintă în tot ceea ce a fost și este e ca și cum ai fi cel ce stă lipit de zid, în timp ce aruncătorul de cuțite își face treaba, urmărind atent conturul corpului tău.
citeste tot articolul pe www.artactmagazine.ro
sâmbătă, 13 martie 2010
"Elling" la Comedie sau Cui nu-i vine sa iasa din joc?
Elling este în lumea modernă ceea ce în ”lumea veche” românească se numea peiorativ ”prostul satului”. Progresul societății și al mentalităților se vede în schimbarea condiției și calității vieții lui Elling. Astăzi, el este internat într-o instituție, apoi introdus în viață cu ajutor de la stat, devine capabil – chiar dacă încet și cu greu – să ducă o viață în care se găsește un grăunte de normalitate. Are un prieten și începe chiar să scrie poezie. Trăiește. Poate că mai sunt oameni care îl vor privi de sus, oameni care îl vor răni, dar nu mai depinde de bunul lor plac. (...)
La prima vedere nu e ușor să te identifici cu cei doi – ei sunt eșuați pe un mal izolat, luptându-se să iasă din casă și ținuți pe loc de sentimentul primejdiei de a trăi – dar la o privire mai atentă ei pot fi văzuți ca metaforele existenței omului modern, ale cărui temeri și angoase existențiale au inspirat atâtea opere. Ne regăsim deci și în Elling, aceia dintre noi care simțim uneori impulsul de a abandona orice interacțiune umană, impulsul de a ne apăra prin eschivă de răutate, ignoranță, reavoință, porniri meschine și prejudecăți pe care atât de des le identificăm în jur. Dacă nu o facem, dacă nu ”ieșim din joc” e poate tot dintr-o spaimă, spaima și mai mare de singurătate. Pe care Elling și Kjell o spulberă prin prietenia lor care pare să le ajungă pentru a supraviețui.
citeste cronica pe www.artactmagazine.ro
Sorry, nu mai pot sa postez foto. daca stie cineva care e rezolvarea, as aprecia un sfat:(
La prima vedere nu e ușor să te identifici cu cei doi – ei sunt eșuați pe un mal izolat, luptându-se să iasă din casă și ținuți pe loc de sentimentul primejdiei de a trăi – dar la o privire mai atentă ei pot fi văzuți ca metaforele existenței omului modern, ale cărui temeri și angoase existențiale au inspirat atâtea opere. Ne regăsim deci și în Elling, aceia dintre noi care simțim uneori impulsul de a abandona orice interacțiune umană, impulsul de a ne apăra prin eschivă de răutate, ignoranță, reavoință, porniri meschine și prejudecăți pe care atât de des le identificăm în jur. Dacă nu o facem, dacă nu ”ieșim din joc” e poate tot dintr-o spaimă, spaima și mai mare de singurătate. Pe care Elling și Kjell o spulberă prin prietenia lor care pare să le ajungă pentru a supraviețui.
citeste cronica pe www.artactmagazine.ro
Sorry, nu mai pot sa postez foto. daca stie cineva care e rezolvarea, as aprecia un sfat:(
Abonați-vă la:
Postări (Atom)