În fiecare dimineaţă, când ne îmbrăcăm, semnăm o creaţie artistică

Zeci de costume şi pălării din 1850 şi până azi fac parte din „colecţia de costume Adina Nanu”, expusă în clădirea Primăriei sectorului 1 din Bulevardul Poligrafiei

„Oamenii de azi şi-au dat jos straturi succesive de haine şi au ajuns să umble în ceea ce altădată foloseau drept desuuri”, remarca zâmbind profesoara Adina Nanu, o adevărată autoritate în materie de costum. Ocazia era una specială: vernisarea colecţiei personale de costume Adina Nanu, acoperind perioada de la 1850 şi până azi. Începută „invers”, respectiv cu cele câteva creaţii „futuriste” ale studenţilor secţiei de scenografie de la Universitatea Naţională de Artă, şi continuând ca o călătorie în timp, expoziţia e o adevărată aventură de descoperire a unor obiceiuri de viaţă, mentalităţi şi diferenţe sociale, toate văzute prin lentila – uneori înşelătoare, dar atât de colorată – a modei. Epoci întregi sunt reflectate de costumele aşezate pe manechine, în unele cazuri acestea făcând parte dintr-o compoziţie reprezentând un moment de viaţă – plimbarea copilului, serata dansantă, valiza de călătorie sau ritualul băii.

Spaţiul pus la dispoziţie de Primăria Sectorului 1 – reprezentată la vernisaj chiar de către primarul Andrei Chiliman – s-a dovedit neîncăpător pentru câtă lume a venit să vadă colecţia Adinei Nanu. Oameni de toate vârstele, mulţi foşti studenţi ai profesoarei sau ai fiicei acesteia, şi ea cunoscută profesoară „de arte”, Unda Popp, s-au înghesuit să o salute pe colecţionară şi să vadă „minunea”. Aceasta consta în zecile de costume ţinute ani de zile în podul unei case, costume strânse de la prieteni şi cunoscuţi care îi cunoşteau pasiunea Adinei Nanu. „Practic, eu n-am cumpărat de aici decât nişte panglici şi dantele”, a spus colecţionara la vernisaj. A avut, în schimb, voinţa de a strânge şi păstra atâtea haine care au traversat câteva generaţii. Se spune că numai pălării are în jur de 300. Şi uite aşa se nasc legendele.

Şi fiindcă tot s-au născut, e bine să se profite de ele: colecţia Adinei Nanu s-ar potrivi foarte bine în proiectatul Muzeu Naţional de Antropologie Urbană, pentru care pledează o serie de specialişti şi istorici. Cum altfel să înţelegi mai bine felul lor de viaţă decât văzând hainele pe care oamenii le purtau în anumite epoci?

Dacă nu mă credeţi, mergeţi să vedeţi nu numai rochiile de seară, despre care ştim cu toţii cărui stil de viaţă i se potriveau, ci şi costumul de activistă comunistă de la începuturile mişcării, cu fustă şi sacou bleumarin, basma pe cap şi pantofi negri, urâţi. Poate că nu haina îl face pe om, dar cu siguranţă ea exprimă ceva dinăuntrul lui. Cum spunea colecţionara Adina Nanu, „dimineaţa, când se îmbracă, fiecare om semnează, vrea-nu vrea, o creaţie artistică, de aceea concluzia mea este, de fiecare dată, că e nevoie de educaţie artistică pentru a te îmbrăca aşa cum trebuie”.

Expoziţia poate fi văzută în sediul Administraţiei Domeniului Public, sector 1, etaj 1 (în spatele Casei Presei Libere, Bulevardul Poligrafiei nr. 4) şi va rămâne deschisă până pe 27 noiembrie 2007).